Sănătate înainte de toate

Celulele şi vitaminele

2010-12-02T15:04:00.001+02:00

În viaţa celulelor, vitaminele dezvoltă funcţiuni diverse şi foarte importante. Iată câteva :

vitamina A (retinol), indispensabilă pentru favorizarea producţiei de ARN (acidul ribonucleic), substanţa ce controlează sinteza proteinelor în interiorul celulei. Vitamina A este folosită în producerea rodopsinei, pigmentul vizual utilizat la lumină redusă. Vitamina A este esenţială pentru funcţionarea corectă a celulelor epiteliale. În deficienţa de vitamina A, celulele secretoare de mucus sunt înlocuite de celule care produc keratină, ceea ce conduce la xeroză. La sinteza glicoproteinei este necesară vitamina A. În deficienţe severe de vitamina A, lipsa glicoproteinei poate duce la ulcere corneale sau lichefiere. Vitamina A este esenţială pentru păstrarea intactă a ţesutului epitelial ca o barieră fizică împotriva infecţiilor; este implicată şi în menţinerea limfocitelor şi celulelor T sănătoase. Vitamina A poate fi necesară la hematopoeza normală; deficienţa cauzează anormalităţi în metabolismul fierului.

vitamina C (acid ascorbic) participă la procesele de respiraţie celulară şi contracarează acţiunea radicalilor liberi. Fructele citrice (lămâie verde, lămâie, portocală, grepfrut), tomatele şi cartofii sunt surse comune şi foarte bune de vitamina C. Alte alimente care sunt bune surse de vitamina C includ papaya, broccoli, varză de Bruxelles, coacăze, căpşuni, conopidă, spanac, pepene galben şi kiwi. De asemenea, merişoarele şi ardeii iuţi sunt surse bogate în vitamina C. Creierul, splina, plămânul, testiculul, nodul limfatic, ficatul, tiroida, mucoasa intestinului subţire, leucocita, pancreasul, rinichiul şi glandele salivare au o concentraţie de vitamina C de la 10 până la 50 de ori mai mare decât în plasmă. Vitamina C este necesară la sinteza dopaminei, noradrenalinei şi adrenalinei în sistemul nervos sau în glandele suprarenale. Este un puternic antioxidant. Nici un organ nu face rezerve de ascorbat ca funcţie principală a sa, aşa că organismul rămâne foarte repede fără această substanţă dacă nu există un aport continuu care să fie absorbit prin sistemul digestiv. Eventual, se poate ajunge până la deces în cazul în care deficienţa este neglijată.

vitamina E (tocoferol) protejează membrana, facilitând selectivitatea naturală a celulelor. Fiind puternic antioxidant, tocoferolul are un rol important în protejarea vitaminei A, a carotenilor şi a uleiurilor vegetale. De asemenea, vitamina E intervine favorabil în reproducere, în asigurarea funcţionării normale a glandelor sexuale şi a celor endocrine, înlesneşte depozitarea glicogenului în ficat şi în muşchi, inclusiv in muşchiul cardiac. Tocoferolul are următoarele proprietăţi: intervine în metabolismul grasimilor, al calciului şi al fosforului, ca şi în sinteza proteinelor; limitează producerea de colesterol; controlează eliminarea apei din organism; previne îmbătrânirea celulelor; întăreşte şi protejează inima şi arterele împotriva instalării aterosclerozei; fortifică musculatura şi ţesutul conjunctiv, ca şi funcţia sexuală şi capacităţile mintale; acţionează pozitiv asupra circulaţiei sanguine periferice şi a regenerării pielii; are efect diuretic şi hipotensiv; ajută la preîntâmpinarea producerii avorturilor; scade riscul instalării ischemiilor cardiace; atenuează ritmul procesului de îmbătrânire; este eficient in diabetul zaharat, arsuri şi răni greu vindecabile, atrofie testiculară, ovariană şi uterină, impotenţă, sterilitate feminină şi masculină; ameliorează ritmul de dezvoltare a organelor genitale la pubertate; intervine în caz de menstruaţii dureroase, tulburări de menopauză, tulburări de creştere la copii, în miocardite, angina pectorala şi insuficienţă cardiacă, ateroscleroza (cu excepţia hipotensivilor), putând atenua chiar şi simptomele afectiunilor deja instalate ; are rol benefic in tratarea eczemelor, acneei, psoriazisului, miopiei evolutive, a opacifierii cristalinului şi cataractei, ca şi in boala Parkinson etc.

Un surplus al celor trei vitamine, "biocatalizatori" ce provoacă reacţii fundamentale în echilibrul organismului, este necesar pe timpul vacanţelor : vitamina C întăreşte puterea de apărare a organismului în faţa acţiunii agenţilor externi. Vitamina A protejează pielea de alergii şi eczeme, menţinând-o tânără şi elastică. Vitamina E oferă un plin de energie muşchilor, solicitaţi poate mai mult decât în mod obişnuit.

Abdomen plat

2010-12-02T14:36:00.000+02:00

Dimineaţa constaţi că buna ta dispoziţie este afectată de fermoarul de la pantaloni sau de la fusta, care se închide mai greu? Încearcă trucurile de mai jos şi în două săptămâni vei pierde cele două kilograme acumulate peste greutatea normală.

Consumă cel puţin două pahare de iaurt pe zi, unul la prânz, altul la cină.
Pasirează ţelină şi morcovi şi bea lichidul obţinut, imediat după mesele principale.
Nu ezita să utilizezi ardei iute pentru a da gust mâncărurilor : acestea vor fi digerate mai bine.
Renunţă la brânzeturile uscate, deoarece conţin tiramină, o substanţă care balonează.
Renunţă la băuturile gazoase : anhidrida carbonică dilată pereţii stomacului.
Nu uita că fructele, asociate cu pâinea şi pastele integrale (bogate în fibre), fermentează.
Menţinerea unei poziţii corecte a spatelui este datorată unui tonus muscular corespunzator al spatelui dar şi al abdomenului. Muşchii spatelui şi abdomenului realizează o "centură" de rezistenţă care menţin rectitudinea coloanei vertebrale. O musculatură slabă determină poziţii vicioase, anchiloze, durere, fatigabilitate şi o scădere accentuată a mobilităţii. Tonifierea musculaturii abdominale nu ajută doar la menţinerea unei poziţii normale, ci ajută şi la scăderea în greutate, previne osteoporoza şi creşte mobilitatea generală!
În afară de tonifierea musculară şi arderea grăsimilor, care duc la scăderea rapidă în centimetri, electrostimularea creşte metabolismul, circulaţia sanguină şi gradul de oxigenare al zonei respective, făcând-o un instrument extrem de eficient în tratarea celulitei.

Teiul, împotriva tensiunilor

2010-12-02T14:18:00.001+02:00

Valenţele teiului în calmarea tensiunilor nervoase sunt bine cunoscute. Sistemul nervos este iritat din cauza oboselii, iar această stare se reflectă adesea şi asupra sistemului digestiv. Puterile distensive ale teiului şi virtuţile sale calmante au un efect
antistres asupra tuturor celulelor organismului. Cum se utilizează teiul?

Infuzia : împotriva insomniei. Infuzia de flori de tei se prepară turnând o ceaşcă cu apă fierbinte peste o linguriţă de flori uscate. Se lasă în infuzie timp de 10 minute, se filtrează şi se beau 3 - 4 ceşti pe zi.
În baia de seară : pentru relaxare. O baie preparată cu flori de tei relaxează sistemul nervos, pregătind organismul pentru un somn de calitate. Este ideal pentru copiii nervoşi şi obosiţi. Se prepară astfel : se lasă să fiarbă timp de 20 de minute 100 g flori de tei în 2 litri de apă. Se lasă să se răcească, se filtrează şi se adaugă în apa de baie.
Maceratul glideric : calmant. Contra anxeităţii uşoare şi a insomniei sunt suficiente 50 de picături de macerat gliceric de tei cu puţină apă, o dată pe zi. Dacă problema esnte mai ales insomnia, se vor administra 30 de picături după-amiaza târziu şi 30 cu o jumătate de oră înainte de culcare.

Băuturi antistres

2010-11-28T14:47:00.001+02:00

Remedii naturale lichide împotriva stresului :

Un parar cu lapte. Laptele conţine triptofan, substanţa care atunci când este metabolizată se transformă în hormonul stării de bine şi al calmului : serotonina. Laptele mai conţine şi calciu, magneziu, potasiu, substanţe ce coboară tensiunea ridicată din cauza stresului.
O coicolată caldă. Ciocolata stimulează eliberarea în creier a dopaminei ce favorizează senzaţia de plăcere. În plus, o băutură caldă creşte temperatura corpului, iar o astfel de stare o asociem inconştient confortului, ceea ce favorizează relaxarea.
Ceaiul negru. Băut în loc de cafea, de patru ori pe zi, timp de şase săptămâni.
O ceaşcă de ceai verde. Ceaiul verde este un concentrat de teină, o substanţă ce creşte producţia undelor alfa de către creier (induc relaxarea) şi coboară emisia de unde beta (asociate tensiunii emoţionale).
Un pahar de apă rece. Imediat după ce aţi băut un pahar de apă rece este recomandabil să ieşiţi la o plimbare în aer liber : apa stimulează circulaţia, aerul oferă organismului o "biciuire" de energie şi creşte producţia de endorfine. O soluţie ideală pentru a scăpa de stres.

Brusturele întăreşte sistemul imunitar

2010-11-28T14:23:00.000+02:00

Arctium lappa (brusturele) este o plantă cu frunze mari şi late, cunoscută la noi sub denumirea de brusture, broscălan sau captalan. Trecută în rîndul buruienilor, această plantă creşte pe locuri necultivate şi umbroase, pe lîngă drumuri, garduri, ziduri, dărîmături şi terenuri abandonate.

În scop terapeutic, de la brusture se folosesc numai rădăcinile proaspete, care se recoltează fie înainte de înflorire, primăvara sau toamna tîrziu la plantele de un an, deoarece peste vară rădăcina este lemnoasă şi seacă.

Brusturele este o plantă cu multe proprietăţi utile pentru întreţinerea stării de bine a organismului. Iată câteva exemple :

Reprezintă un remediu natural foarte eficace pentru întărirea sistemului de apărare al organismului.
Este un remediu optim pentru tonificarea ficatului, ajută funcţiile renichilor şi ale plămânilor şi purifică sângele.
Este şi un antibiotic natural, are proprietăţi antimicotice, este diuretic şi neutralizează toxinele.
Este util în toate bolile de piele.
Este eficace pentru activitatea antireumatică (frunze crude aplicate direct pe zona dureroasă.
Optim şi în cazul calculilor renali, al eczemelor, artritelor, impotenţei şi sterilităţii.
Poate fi utilizat şi în caz de febră, gripă şi, ca antibiotic, în afecţiuni genitale.

Ceaiul de brusture se prepară din rădăcina plantei : se pun 2 linguri de rădăcină mărunţită în 500 ml de apă clocotită, se continuă fierberea timp de 2-3 minute la foc mic. Se lasă apoi acoperit, timp de 15 minute. Se bea călduţ, în 3-4 reprize, pe parcursul zilei.

Ceaiul este diuretic şi sudorific, stimulează funcţiile renale şi cutanate, scade concentraţia zahărului în sânge. Extern, ajută la vindecarea acneei, furunculozei, eczemelor, psoriazisului etc. Gargara cu acest ceai combate gigivita şi amigdalita.

100 de alimente bune pentru sanatate

2010-11-12T20:52:00.002+02:00

Nutriţioniştii germani au decis că broccoli e leguma care previne cel mai bine principalele boli de inimă.
Ştii ce trebuie să conţină dieta ta, pentru ca hrănindu-te corect să reuşeşti să previi multe suferinţe care te trimit cel mai des la doctor?

Nutriţioniştii germani au răspunsul! Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele mai sănătoase 100 de alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub forma de infuzii, comprese sau tincturi. Va prezentăm lista acestor alimente.

Piele/păr
1. Pepenele. Are foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.
2. Iaurtul degresat. Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.
3. Grâul. Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu - provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii.
4. Orzul. Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.
5. Cimbrul. Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.
6. Hreanul. Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.
7. Muştarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.

Rinichi

8. Sfecla roşie. Stimulează arderile celulare.
9. Vişinele. Conţin potasiu, substanţa pe care rinichii “se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.
10. Castravetele. Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.
11. Ţelina. Protejează rinichii de viruşi.
12. Varza roşie. Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.
13. Gulia. Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.
14. Ridichea neagră. Are proprietăţi de antibiotice naturale.
15. Varza murată. Detoxifica întregul organism.
16. Hrişca. În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.
17. Pătrunjelul. Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.

Oase

18. Migdalele. Conţin magneziu, care ajută oasele să ramână sănătoase.
19. Spanacul. Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.
20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, cărora le întareşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.
21. Secara. Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligoelemente, cum ar fi vitamina B, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.
22. Brânza. Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.

Intestine/stomac

23. Tinctura de fenicul. Protejează mucoasele intestinale.
24. Păstârnacul. Stimulează digestia.
25. Mango. Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.
26. Arpacaşul. Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.
27. Mărarul. Ameliorează indigestia.
28. Soia. Are proprietăţi anticancerigene.
29. Nucile. Conţin o forma purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.

Ficat

30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice.

31. Sucul de ridiche. Stimulează secreţia bilei.
32. Conopida. Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activităţii ficatului.
33. Drojdia de bere. E o importanţă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.
34. Năsturelul (Nasturtium Officinae). E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.
35. Păpădia. Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.
36. Laptele. Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.
37. Menta. Uleiurile sale esenţiale stimuleaza secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.
38. Carnea de iepure. Degresează ficatul.
39. Carnea de vită şi de mânzat. Conţine vitamina B, fier şi proteine de buna calitate.

Creier

40. Lintea. Conţine proteine, glucide şi lecitină de care au nevoie celulele creierului.
41. Quinoa. Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.
42. Carnea de pasare de curte. Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.
43. Fasolea. Creşte puterea de concentrare.
44. Oul. E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.
45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.
46. Bananele. Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.
47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.

48. Stafidele. Au mult zahar (75%), resursa energetică pentru creier.
49. Perele. Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea “de lucru” a creierului.
50. Mazărea. E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.
51. Salata verde. Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.

Ochi

52. Castanul sălbatic. Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.
53. Arnica. Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.
54. Mesteacănul alb. Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.
55. Limba de miel. Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.
56. Rostopasca. Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.
57. Gutuia. Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.
58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.
59. Grăsimea de găină. Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.
60. Strugurii. Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.
61. Patlagina. Taninurile sale tratează infecţiile oculare.
62. Căpsunele. Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.
63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.
64. Ananasul. Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator.
65. Rozmarin. Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.

Inima

66. Varza. Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.
67. Broccoli. Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.
68. Ridichea. Apără împotriva atacurilor de inimă.
69. Portocalele. Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge. În plus, are şi puţine calorii.
70. Morcovul. Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.
71. Peştele. Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.
72. Ceapa. Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.
73. Usturoiul. Alicina continuţă previne accidentele vasculare cerebrale.
74. Usturoiul sălbatic. Substanţele sale curăţă sângele de toxine.
75. Sparanghelul. Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.
76. Cicoarea. Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.
77. Uleiul de măsline. Energizează cordul şi reduce colesterolul.
78. Somonul. Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.
79. Dovleacul. Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă.
80. Cartofii. Protejează contra accidentelor cerebro-vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.
81. Paprika. Protejează inima şi vasele de sânge.
82. Roşiile. Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.
83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.
84. Merele. Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.
85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.
86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentraţie de minerale si de vitamine C, B, D si E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.
87. Zmeura. Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.
88. Murele. Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.
89. Socul. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.
90. Piersicile. Au multe vitamine şi oligoelemente care protejează inima.
91. Cireşele. Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.
92. Rubarba. Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.
93. Grepfrutul. Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.
94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul.
95. Prunele. Previn tromboza.
96. Curmalele. Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu. Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva arterosclerozei.
97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.
98. Ovăzul. Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.
99. Porumbul. Are vitamina D şi vitamina K.
100. Ardeiul iute. Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.

Împotriva colesterolului

2010-10-08T09:28:00.002+03:00

Soia, orzul şi ovăzul sunt duşmanii grăsimilor. Trei alimente care dacă sunt consumate cu regularitate, adică de două ori pe săptămână, pot scădea colesterolul "rău" (LDL). Un studiu efectuat la Universitatea din Toronto a ajuns la o concluzie
importantă : combinaţia unor alimente naturale este capabilă să scadă nivelul hematic al grăsimilor, cu efect asemănător statinelor, medicamente utilizate împotriva colesterolului. Alimentele recomandate sunt : soia, migdalele, orzul, ovăzul, vegetalele cu frunza lată, alunele, fructele, peştele.

Analizând combinaţia dintre ele, cercetătorii au evidenţiat faptul că la 30% din pacienţii ce au urmat această dietă s-a constatat o reducere a colesterolului LDL. Deci, studiul confirmă că cel mai bun mijloc de a diminua colesterolul crescut şi a face să crească colesterolul "bun" (HDL) îl reprezintă dieta bogată în cereale, legume, frucete, verdeţuri şi peşte.

Greşeli pe care le facem frecvent

2010-10-07T18:08:00.001+03:00

Curăţarea urechilor cu beţişorul prevăzut cu un tampon de vată : spre surprinderea unora, pe ambalajul beţişoarelor pentru urechi apare scris că acestea se folosesc pentru curăţarea părţii externe a urechilor şi nu a conductului auditiv. Introducerea unui capăt al beţişorului cu pămătuf de vată în interior poate cauza mici leziuni sau împingerea eventualului cerumen mult spre interior.
Administrarea medicamentelor expirate : dacă este depăşită data valabilităţii produsului farmaceutic, acesta trebuie aruncat la gunoi.
Consumarea morcovilor pentru ameliorarea vederii : morcovii conţin vitamina A, un component util pentru sănătatea ochilor. Dar în cazul vederii slăbite, consumul crescut de morcovi este inutil. Poate doar favoriza colorarea pielii într-o nuanţă uşor portocalie.
Spălarea viguroasă a dinţilor : există riscul vătămării gingiilor şi a smalţului dinţilor.
Activitate fizică în exces : efortul fizic dincolo de posibilităţile proprii poate cauza mai multe tulburări decât beneficii.
Fără mâncare în caz de febră : este un obicei greşit. O corectă alimentaţie ajută la o însănătoşire mai grabnică şi de calitate.

Opţiuni pentru înlocuirea grăsimilor saturate

2010-10-07T17:52:00.001+03:00

Înlocuirea grăsimilor saturate cu opţiuni mai sănătoase scade riscul apariţiei bolilor cardiovasculare cu până la 20%, după o perioadă de cinci ani. Aceasta este concluzia la care au ajuns

cercetătorii de la Harvard, care recomandă ca grăsimile saturate să nu reprezinte mai mult de 11% din aportul energetic al organismului. Există însă pericolul ca, reducând cantitatea grăsimilor saturate, care se găsesc în unt şi carne, oamenii să ajungă să comsume mai multe grăsimi trans (din alimente procesate), la fel de nesănătoase. Substituţia este recomandabil a se face însă cu grăsimi polinesaturate, care se găsesc în peşte şi uleiuri vegetale.

Grăsimile saturate şi cele trans sunt nocive, deoarece cresc nivelul colesterolului "rău", care blochează arterele. În schimb, grăsimile polinesaturate au efect opus, crescând nivelul colesterolului "bun".

De ce avem nevoie de apă

2010-10-07T17:39:00.001+03:00

Deşii oamenii de ştiinţă nu sunt toţi de acord în ceea ce priveşte cele opt pahare de apă pe care trebuie să le bem în fiecare zi, ei recunosc că majoritatea oamenilor nu se hidratează suficient. Şi nu este vorba doar de populaţia din zone ale globului

în care apa potabilă este o problemă, ci şi de cea din ţările occidentale. Unii dieteticieni sunt de părere că necesarul de lichide al organismului ar putea fi acoperit şi prin legume şi fructe, dar realitatea este că nu consumăm suficiente cantităţi din acestea pentru a reuşi să ne asigurăm necesarul. Se estimează că jumătate din populaţia globului suferă de deshidratare cronică. În SUA procentul este şi mai mare : 75%. De ce avem nevoie de apă?

Organismul nostru conţine apă în proporţie de aproximativ 60%. Este uşor de înţeles că procesele metabolice nu se pot desfăşura normal în absenţa aportului de apă.
Sângele este compus din 70% apă, apa fiind necesară pentru menţinerea echilibrului hidro-electrolitic al organismului.
Rinichii filtrează sângele ca să elimine substanţele nocive şi pe cele de prisos. Activitatea lor este îngreunată dacă nu bem destulă apă.
Apa este necesară şi pentru menţinerea tranzitului intestinal.
Până şi oasele conţin 22% apă. Pentru formarea celulelor care compun ţesutul osos, apa este vitală.
Apa intră în compoziţia lichidului din articulaţii. Hidratarea corespunzătoare previne uzura articulară.
Reglarea temperaturii organismului este strâns legată de circulaţia apei : apa se pierde prin transpiraţie, dar şi prin perspiraţia insensibilă.

Efectul cola la bărbaţi

2010-10-04T13:53:00.000+03:00

Bărbaţii care consumă minimum un litru de cola în fiecare zi prezintă riscuri mai mari să devină infertili, această băutură afectând calitatea spermei, susţine un studiu danez. În medie, numărul de spermatozoizi este cu 30% mai mic la bărbaţii care beau regulat cola decât în cazul celor care nu consumă această băutură. Deşi această scădere a numărului de spermatozoizi ar fi considerată normală de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, bărbaţii care au mai puţini spermatozoizi prezintă mai multe riscuri să devină infertili. Potrivit experţilor, nu cofeina este substanţa care afectează calitatea spermei. Stilul de viaţă şi alte ingrediente ale băuturii ar putea fi cauza scăderii numărului de spermatozoizi. Kold Jensen, cel care a condus studiul, a declarat că sunt puţine lucrări care au analizat efectul cofeinei asupra sistemului reproducător al bărbaţilor.

Mişcarea şi litiaza biliară

2010-10-04T13:29:00.001+03:00

Un stil de viaţă care include o activitate fizică intensă poate să reducă în mod drastic riscul de litiază biliară simptomatică, sunt de părere cercetătorii britanici. Ei au explicat acest lucru prin
reducerea nivelului de colesterol din bilă, creşterea colesterolului "bun" din sânge şi stimularea motilităţii digestive.

"Dacă imposibilul ar putea fi atins şi toată populaţia ar face tot atâta mişcare ca cei din grupul cel mai activ din studiul nostru, litiaza biliară ar fi redusă cu 70%", a spus Paul Banim, coordonatorul studiului. Un nivel de activitate ridicat a fost definit ca o slujbă sedentară plus câte o oră de mişcare în fiecare zi, o muncă desfăşurată în picioare plus 30 de minute de mişcare pe zi sau o muncă fizică plus un anumit program de mişcare. Fiecare a treia femeie şi fiecare al şaselea bărbat face litiază biliară la un moment dat al vieţii.

Indicele glicemic

2010-10-04T13:14:00.000+03:00

Femeile care au o dietă bogată în alimente cu indice glicemic crescut prezintă un risc mai mare de a se îmbolnăvi de maladii cardiace, au descoperit cercetătorii italieni. Indicele glicemic este cu atât mai mare cu cât ingestia alimentului duce la o creştere mai rapidă a nivelului glicemiei. Pâinea albă, biscuiţii, dulciurile, ca să nu mai vorbim de zahărul în sine, au un indice glicemic crescut. Creşterea bruscă a glicemiei suprasolicită pancreasul şi favorizează apariţia diabetului zaharat, dar perturbă în acelaşi timp şi metabolismul lipidic, crescând riscul apariţiei bolilor de inimă. 25% dintre femeile participante la studiu a căror dietă a fost bogată în alimente cu indice glicemic crescut au prezentat un risc de îmbolnăvire cardiovasculară de 2,24 mai mare comparativ cu femeile care au consumat alimente cu indice glicemic scăzut.

Micul dejun

2010-10-04T11:33:00.000+03:00

Micul dejun constând în şuncă grasă şi ouă prăjite ar putea fi cea mai sănătoasă cale de a începe o nouă zi, concluzionează un studiu realizat de cercetătorii Universităţii Alabama din Birmingham (SUA). Prima masă a zilei pare să programeze metabolismul pentru restul zilei, au relevat cercetătorii americani. În opinia lor, dictonul "să mănânci de dimineaţă ca un rege, la prânz ca un prinţ, iar seara ca un sărac" reprezintă un sfat cât se poate de util în prevenirea declanşării sindromului metabolic. Acesta este caracterizat prin obezitate, rezistenţă la insulină şi alţi factori de risc cardiovascular. Studiul a examinat felul în care diverse tipuri de alimente influenţează declanşarea sindromului metabolic, în funcţie de momentul din zi în care au fost consumate. Cercetătorii au descoperit că şoarecii hrăniţi dimineaţa în laborator cu alimente cu un conţinut mare de grăsimi aveau profiluri metabolice sănătoase, în timp ce şoarecii care au primit dimineaţa o dietă bogată în carbohidraţi şi au consumat hrana bogată în grăsimi la sfârşitul zilei au prezentat obezitate, intoleranţă la glucoză şi alte semne ale sindromului metabolic. Cercetătorii americani consideră că preparatele bogate în grăsimi, consumate dimineaţa, par să declanşeze de o manieră foarte eficientă metabolismul lipidelor şi influenţează totodată capacitatea organismului de a reacţiona faţă de celelalte tipuri de alimente consumate mai târziu în cursul zilei. "Oamenii au o dietă mixtă, iar studiul nostru, care a fost repetat de patru ori pe animale, pare să demonstreze că, dacă vrei să reacţionezi eficient la diversele tipuri de alimente pe care le mănânci în timpul zilei, atunci o masă bogată în grăsimi luată de dimineaţă este cea mai bună soluţie", a declarat Molly Bray, principalul autor al studiului.

Enzime şi alge

2010-10-04T11:11:00.000+03:00

De secole, algele joacă un rol deosebit de important în cultura japoneză. De exemplu, în registrele guvernului japonez din secolul al VIII-lea, aceste plante erau recunoscute drept o formă de plantă a impozitelor. Conform unui

studiu, persoanele de origine japoneză au în intestin bacterii care facilitează digestia algelor marine, din care este preparat sushi (partea exterioară în care se înveleşte carnea de peşte). Bacteriile aflate în intestin transportă enzimele care nu sunt codificate în genomul uman, dar care le permit indivizilor să obţină energie cu ajutorul carbohidraţilor din diferitele plante terestre. O echipă de cercetători a reuşit să identifice enzimele care digeră carbohidraţii aflaţi într-o bacterie marină care se hrăneşte cu o specie de alge roşii. Contactul cu microbii marini, prin consumul de sushi, ar fi permis genelor bacteriene capabile să digere algele marine, să se transfere din ecosistemul marin în intestinul uman.

Seminţele de in

2010-10-04T10:39:00.001+03:00

Seminţele de in aduc numeroase beneficii organismului. Iată câteva dintre acestea :

regularizează procesele intestinale şi intervin pozitiv în afecţiunile aparatului gastroenteric (fie în caz de colon iritabil, fie în constipaţie);
stimulează sistemul imunitar şi previn intoleranţa;
activează procesele de dezintoxicare, favorizând depurarea generală a organismului şi a ţesutului cutanat;

Iată o reţetă cu infuzia de seminţe de in : după ce au fost introduse în apă, se umflă, eliberând un mucilagiu cu efect cicatrizant şi calmant. Acesta este motivul pentru care infuzia la rece cu seminţe de in se utilizează ca emolient în stadiile inflamatorii intestinale.

Cum se obţine : un pahar de apă naturală şi o lingură de seminţe de in se lasă în infuzie pe parcursul nopţii, paharul fiind acoperit cu o farfurioară. Dimineaţa se bea apa pe stomacul gol.

Reţeta minune (100% naturală)

2010-10-02T15:12:00.004+03:00

Monica Tatoiu, diagnosticată în acest an cu cancer de col uterin, a declarat în cadrul emisiunii Happy Hour că nu mai suferă de această boală, după ce a primit o reţeta-minune de la Reşiţa . Invitată la

emisiunea de la Pro TV, Monica Tatoiu a afişat o fericire evidentă declarând că medicii din America i-au spus că nu mai suferă de cancer de col uterin.

- Laptisor de matca: 4 gr
- Miere de salcam: 1,5 kg
- Polen macinat: 300 gr
- Ser fiziologic: 200 ml
- Tinctura de propolis: 150 gr

Toate acestea produse se amesteca foarte bine si compozitia rezultata se tine la rece in frigider. Se ia în fiecare dimineata, pranz si seara câte o lingurita ca atare sau cu o ceasca de ceai.

Sucul de coacăze negre

2010-10-02T15:07:00.002+03:00

Sucul de coacăze negre poate preveni durerile şi tensiunile musculare ce pot apărea după efectuarea exerciţiilor fizice, concluzionează un studiu realizat de cercetătorii neozeelandezi. Coacăzele negre sunt

folosite de secole pentru tratarea oboselii, artritei, pietrelor renale, gutei şi problemelor pulmonare. Coacăzele sunt bogate în vitamina C şi antioxidanţi. S-a descoperit că sucul de coacăze negre poate preveni durerile şi întinderile musculare ce pot apărea după efectuarea exerciţiilor fizice. Voluntarii care au participat la teste şi au primit "superfructul" sub formă de pastilă, înainte şi după şedinţele zilnice de exerciţii fizice, au fost mai protejaţi de durere, iar organismul acestora a prezentat mai puţine simptome de inflamare. Fiecare pastilă conţinea echivalentul a 30 sau 60 de grame de coacăze, pilulele fiind administrate zilnic, timp de trei săptămâni, înainte şi după şedinţele de exerciţii fizice. Cercetătorii spun că flavonoizii, substanţele antioxidante conţinute de coacăze, protezează organismul de stresul oxidativ provocat de sport.

Bogăţia strugurilor

2010-10-02T15:06:00.002+03:00

Strugurii combat îmbătrânirea şi ameliorează circulaţia sanguină, deoarece dezintoxică profund întreg organismul. Datorită acţiunii sale regenerante, fructul reprezintă unul dintre cei mai importanţi

întăritori naturali. Consumul regulat al boabelor apetisante de struguri (cel puţin 500 grame pe zi) asigură acţiunea fortifiantă, deoarece conţin lecitină şi acid fosforic, calitate care se adaugă la bogăţia de zaharuri uşor asimilabile.

Boabele de struguri conţin vitamine (A, B1, B2, PP, C), săruri minerale, tanini, enocianină (colorant natural al strugurelui negru) şi acidul cafeic. Taninii moderează acţiunea laxativă a zahărului, enocianina acţionează ca tonic natural, iar acidul cafeic ajută la contracararea cancerului. Strugurii favorizează activitatea inimii, stimulează producţia de sucuri divestive, combat osteoporoza, artrozele şi artritele şi reechilibrează funcţiile organismului.

Sâmburii de struguri conţin unul dintre cele mai valoroase uleiuri vegetale, util împotriva colesterolului crescut şi capabil să stimuleze producţia de hormoni indispensabili tuturor funcţiilor organismului.

Coaja bobului de strugure conţine emiceluloză, o fibră vegetală ce stimulează funcţia intestinală. Pentru toate aceste motive, strugurii ar trebui consumaţi cu tot cu coajă şi sâmburi şi mestecaţi cu atenţie şi îndelung.

Apa din fructe şi legume

2010-10-02T15:05:00.001+03:00

Apa din fructe şi legume este mai bună pentru organism decât cea din pahar, în special cea din morcovi, care pătrunde repede în celule şi încetineşte procesul de îmbătrânire. Pentru o bună stare de sănătate din interior la exterior, cheia este

menţinerea celulelor puternice, în aşa fel încât să reţină apă aşa cum fac celulele (de la cele din creier şi inimă, la cele din ţesuturile de legătură şi din piele) poate fi reparată şi este asigurat aportul de apă şi nutrienţi către ele, organismul poate lupta contra îmbătrânirii şi bolilor. Longevitatea este determinată în proporţie de 80% de stilul de viaţă şi nu de gene. În ciuda ideii că organismul uman e în proporţie de 75% - 80% apă, de fapt, conţinutul de apă dintr-un corp matur se apropie mai degrabă de 50%, pentru că diverşi factori interni ţi externi au deteriorat celulele şi le-au afectat capacitatea de a reţine apă. Aşa se explică semnele de îmbătrânire care apar la 30 de ani : pielea devine mai uscată, se schimbă programul de dormit, digestia se face mai lent şi nivelul energiei oscilează.

Apa conţinută în fructe şi legume este înconjurată de molecule care o ajută să pătrundă mai uşor în celule, ceea ce încetineşte procesul de îmbătrânire. Legumele şi fructele colorate au o concentraţie de nutrimente în apă, ceea ce face ca aceasta să rămână suficient de mult în organism pentru a fi folosită.

Pepenele şi castravetele au 97% apă, roşiile - 95%, vinetele - 92%, morcovii - 88% şi piersicile - 87%. Însă, prin fierbere, legumele pierd din cantitatea iniţială de apă. Astfel, cantitatea recomandată de 2,5 litri de apă pe zi poate fi consumată fără a bea cantităţi mari de lichid.

Secretul hidratării nu este aşadar, doar consumul de apă, ci şi păstrarea acesteia în organism, în aşa fel încât fiecare celulă să funcţioneze la capacitatea maximă. Pentru aceasta, este nevoie şi de o cantitate cât mai mare de nutrimente, pe lângă apă.

Patru mandarine pe zi

2010-10-02T15:04:00.001+03:00

Poţi să dezinflamezi mucoasa aparatului digestiv şi să previi degenerările cu ajutorul mandarinelor. Sunt fructe ce nu trebuie să lipsească din alimentaţia zilnică (mai ales în linile de iarnă). Mandarinele (Citrus nobilis) sunt

atât de bogate în vitamina C încât consumarea a 4 fructe pe zi garantează acoperirea necesarului pentru această vitamină.

Pe de altă parte, mandarinele sunt mai puţin acide faţă de celelalte citrice şi deci mai puţin iritante asupra mucoasei digestive. Au o acţiune antitumorală, mai ales asupra ficatului şi stomacului.

Este important de subliniat că mandarinele cele mai bune au coaja moale, dar nu exagerat. Se păstrază neapărat la rece, în frigider, pentru a-şi conserva gustul specific. La temperatura camerei, nu vor fi păstrate mai mult de 2 - 4 zile.

Virtuţile mierii

2010-10-02T15:02:00.002+03:00

Fiecare tip de miere îşi are propriile virtuţi benefice sănătăţii noastre. Iată cele mai apreciate dintre ele :

Mierea de salcâm : este un remediu ce ajută în tratarea tulburărilor nervoase şi a palpitaţiilor

cardiace, fiind un tonic general pentru organism.
Mierea de floarea-soarelui : combate stările febrile uşoare şi ajută metabolismul. Este utilă în bronşite şi boli de stomac.
Mierea de flori : cea poliflorală ajută în tratarea gripei, a tusei şi bolilor pulmonare. Cea de flori de câmp dezvoltă o acţiune antimicrobiană, iar cea de flori de livadă ajută la vindecarea afecţiunilor renale, pulmonare şi intestinale.
Mierea de castane : cea de castane comestibile ajută în tratarea insuficienţei circulatorii, a anemiei, a bolilor de stomac, intestinale şi renale. Mierea de castane sălbatice creşte tensiunea arterială.
Mierea de tei : ajută la scăderea febrei, liniştirea durerilor gastrice, previne migrenele, ajută în tratarea pneumoniilor, a astmului bronşic, în stări nervoase, tuberculoză.
Mierea de izmă : este un bun antihemoragic, tonifiant şi remediu împotriva durerilor.
Mierea de brad : excelentă în cazul bolilor căilor respiratorii.

Mierea de levănţică : calmează tusea şi durerile de gât.

Broccoli, arma secretă

2010-10-02T14:58:00.004+03:00

Cine suferă de rinită alergică sau astm trebuie să facă în aşa fel încât să nu-i lipsească niciodată de la masă broccoli, varză sau varză de Bruxelles. S-a constatat că preparatul pe bază de broccoli declanşează o

creştere netă de enzime antioxidante, capabile să combată stresul oxidativ celulat concretizat prin răspunsul inflamator anormal, tipic reacţiei alergice. Meritul aparţine unui compus cunoscut ca sulforafan, ce se găseşte natural în toate leguleme din familia Cruciferelor, dar care este prezent într-o cantitate de 20 - 25 de ori mai mare în extrasul de germeni de Crucifere. Aceste date sugerează că germenii de Crucifere au efect puternic antialergic.

Broccoli este considerat de oamenii de ştiinţă un veritabil superaliment benefic pentru articulaţii şi ar putea sta la baza fabricării unei pilule cu potenţial de a vindeca artrita. Broccoli are numeroase proprietăţi anitcancer şi este bogat în sulforafan, o substanţă despre care oamenii de ştiinţă au afirmat că are rol esenţial în protejarea oaselor şi articulaţiilor. Cercetătorii au descoperit că această substanţă blochează enzimele ce produc distrugerea articulaţiilor în cazul osteoartritei, cea mai comună formă de artrită. Artrita este o maladie degenerativă care distruge treptat cartilajele din articulaţii, în special la nivelul mâinilor, picioarelor, coloanei, şoldurilor şi genunchilor, în cazul persoanelor în vârstă.

Ceaiuri contra răcelii

2010-10-02T14:35:00.001+03:00

Vă chinuie răceala? Nu vă petreceţi timpul cu nasul în batistă! Iată câteva ceaiuri care vă pot ajuta, fie la primele simptome ale unei infecţii acute, fie pentru a o

preveni.

Măceşe. Fiind extraordinar de bogate în vitamina C (până la 500 mg la 100 g), stimulează sistemul imunitar, cu eficienţa maximă în prevenirea răcelilor. Două linguriţe de coji de măceşe se pun într-un sfert de litru de apă rece, se aduce la fierbere, se lasă să stea 10 minute.
Flori de soc. Foarte utile la începutul răcelii. Ceaiul din flori de soc stimulează circulaţia sângelui, are efect sudorific, întăreşte sistemul imunitar. Se pun două linguriţe de flori de soc în 250 ml apă clocotită, se lasă 5 minute să infuzeze.

Flori de tei. Efect diaforetic, scad febra, întăresc capacitatea de apărare a organismului. Se pun două linguriţe la o cană de apă clocotită, se lasă să stea 10 minute. Se bea fierbinte.

Prevenirea alergiilor

2010-10-02T13:15:00.003+03:00

Atât primăvara dar nu numai multe persoane sunt afectate de alergii, ce provoacă astm şi erupţii cutanate. Potbalul (Tussilago farfara) poate reduce aceste efecte declanşate de poleni, acţionând ca un

cortizon natural.

Infuzia ce ajută la prevenirea acestor stări alergice se prepară astfel : se fierb 10 g de flori (partea superioară a inflorescenţei, ce se găseşte în magazinele de specialitate) într-o jumătate de litru de apă timp de un minut; se lasă în infuzie alte 10 minute. Apoi se filtrează; din lichidul obţinut se beau 2 - 3 ceşti pe zi. În cazul celor ce suferă şi de probleme dermatologice, infuzia se aplică pe pielea înroşită, ca o împachetare. Primăvara, dacă infuzia este băută începând din ianuarie - fabruarie, luna martie poate fi trecută fără declanşarea acestui tip de probleme.

Efectul frunzelor de papaya

2010-10-02T13:14:00.001+03:00

Cercetătorii de la Universitatea din Florida şi colegii lor din Japonia au arătat că extractul din frunzele de papaya şi ceaiul preparat dn acestea posedă un puternic efect antitumoral împotriva cancerelor cu mai multe

localizări. Ideea a fost a cercetătorului Nam Dang, originar din Vietnam, care a plecat de la faptul că, în medicina tradiţională vietnameză, frunzele de papaya sunt considerate a avea efect anticancerigen. Echipa lui Dang a folosit extracte de patru concentraţii realizate din frunze uscate de papaya, pe care le-a testat pe zece culturi de celule tumorale (cancer de col uterin, sân, ficat, plămân, pancreas) şi a măsurat efectul după 24 de ore. Dang a constatat că papaya a încetinit creşterea tumorilor în toate culturile, fără a avea efect toxic asupra celulelor normale. Efectul a fost cu atât mai puternic, cu cât concentraţia extractului a fost mai mare. Efectul antitumoral se explică prin stimularea producţiei de citokine Th-1, care reglează funcţionarea sistemului imun.

Descoperirea ar putea duce la realizarea unor tratamente care să stimuleze sistemul imun pentru a lupta cu tumorile maligne, extractul de papaya având în plus marele avantaj că nu are efect toxic asupra celulelor normale şi este astfel lipsit de efectele secundare obişnuite ale majorităţii tratamentelor actualmente în cancer.

Andivele

2010-10-02T13:13:00.002+03:00

Este recomandabil ca din alimentaţie să nu lipsească câţiva imunostimulatori naturali. Printre acestia se află andivele, legume ale căror părţi comestibile se pot obţine în sezonul rece al anului. Andiva este o trufanda cu proprietăţi

medicale excelente : reglează şi stimulează funcţiile hepatice.

Este vorba de un tip de legume cunoscut şi sub denumirea de cicoria asparago. Andivele conţin proteine, hidraţi de carbon şi sunt bogate în fosfor, calciu, potasiu şi vitaminele A, B1, B2, C. Au puţine calorii, dar o valoare nutritivă ridicată. Datorită gustului amar, stimulează secreţiile biliare şi au recunoscute proprietăţi diuretice şi laxative.

Se recomandă consumarea zilnică a legumei (partea albă), condimentată cu ulei de măsline, oţet de mere şi nucă tămâioasă : fluidifică sângele, fiind astfel valoroasă pentru prevenirea varicelor şi a inflamaţiei la nivelul membrelor inferioare.

Proaspete sau uscate?

2010-10-02T13:12:00.002+03:00

Dacă au apă în conţinut, legumele sunt mai puţin calorice. Printre alte substanţe nutritive, în legume se află şi acizi graşi esenţiali, vitamine (în special cele din grupul B, utile sănătăţii ţesuturilor), săruri minerale şi

oligoelemente, printre care fosforul (preţios pentru sistemul nervos), calciul (necesar sănătăţii oaselor) şi, în procent mic, fier şi cupru, ce regenerează sângele şi metabolismul celular.

Legumele sunt alimente foarte energetice în versiune uscată (300 calorii la 100 g produs). În versiune proaspătă, în schimb, au mai puţine calorii, deoarece conţin mai multă apă. Dar nu trebuie uitat faptul că toate legumele reprezintă o adevărată mină de săruri minerale ce au puterea de a regenera cartilajele şi de a îmbunătăţi metabolismul ţesutului osos.

Curcuma, antiinflamatoare

2010-10-02T13:09:00.002+03:00

Curcuma, utilizată de mult timp ca remediu antiinflamator eficient în medicina alternativă indiană, ar putea fi folosită şi în tratarea afecţiunilor biliare, care conduc adeseori la ciroză hepatică, se arată într-un studiu realizat de

cercetători europeni. Acest condiment folosit în Asia este unul dintre ingredientele sosului curry, un amestec de mirodenii care a contribuit semnificativ la renumele gastronomiei indiene. Condimentul mai este cunoscut şi sub denumirea de şofranul Indiei. Curcuma este un component al turmenicului, care este extras din rădăcina plentei Curcuma longa, din aceeaşi familie cu ghimbirul, ce poate fi găsită în stare sălbatică în Masivul Himalaya. Printre multiplele virtuţi atribuite curcumei sau curcuminului se numără, potrivit unor studii anterioare, calităţile ei antiinflamatorii şi antioxidante, care o fac un aliat împotriva mai multor maladii. O echipă de medici austrieci şi texani a dorit să afle dacă aceste virtuţi antiinflamatorii se aplică şi în cazul afecţiunilor căilor biliare, a căror abstrucţionare determină o creştere a riscului de ciroză şi pentru care singura soluţie este recurgerea la un transplant hepatic. Cercetătorii au modificat genetic câţiva şoareci pentru ca ficatul acestora să sufere o inflamaţie cronică. Un grup de şoareci a primit curcuma timp de opt săptămâni, iar celălalt grup a beneficiat de un regim alimentar normal. Curcuma, intervenind asupra procesului inflamator, a redus în mod semnificativ procesul de distrugere a celulelor hepatice, dar şi incidenţa blocajelor canalului biliar, acţionând asupra inflamaţiilor de la nivelul colangiolitelor - celulele care căptuşesc tubul biliar.

Sfecla roşie

2010-10-02T13:07:00.002+03:00

Datorită conţinutului său bogat în minerale şi vitamine, această rădăcină de plantă regenerează limfocitele şi protejează organismul de viruşi şi infecţii. Prin consumarea tulpinii şi a frunzelor, se ameliorează şi digestia. Sfecla roşie este

depurativă, ajutând la eliminarea toxinelor acumulate în organism, în special în sistemul limfatic. Este şi nutritivă, energetică şi întăritoare, fiind recomandată în alimentaţia copiilor, a vârstnicilor, a anemicilor, a celor slăbiţi sau aflaţi în convalescenţă.

Sfecla favorizează şi drenajul hematic şi cutanat, stimulând sistemul limfatic, determinant în sistemul nostru imunitar. Excelent este sucul de sfeclă, băut proaspăt, din centrifugă : regenerează limfoidele prezente în gură, în nas, în aparatul respirator, în aparatul digestiv şi la nivel de glande inghinale, ameliorând acţiunea de apărare a limfei.

Eficienţa sistemului limfatic poate fi limitată de sedentarism, alimentaţie, stres (anumite tulburări psihice, gândurile obsesive şi depresia reduc puterea de apărare rezervată limfei), încălţăminte sau îmbrăcăminte prea strânse (pot strivi vasele limfatice, contribuind la încetinirea fluxului limfei).

De aici rezultă importanţa remediilor naturale ce ajută drenajul sistemului limfatic : dezintoxicarea limfei înseamnă un mecanism al sistemului imunitar mai optim, evitând inflamaţiile ce generează slăbiciune.

Nevoia de somn

2010-10-02T12:07:00.002+03:00

Femeile au nevoie să doarmă mai mult decât bărbaţii şi sunt mai mult afectate de insomnii, sunt concluziile unui nou studiu realizat de cercetătorii britanici. "Una dintre cele mai importante funcţii ale somnului este să permită creierului să se refacă. În timpul

somnului profund, cortexul se detaşează de simţuri şi intră în faza de recuperare. Cu cât o persoană îşi foloseşte mai mult creierul în timpul zilei, cu atât are nevoie să doarmă mai mult" a precizat directorul Institutului de Cercetare de la Universitatea Loughborough, autorul studiului. Potrivit acestuia, din cauza faptului că femeile fac mai multe lucruri deodată, ele îşi folosesc mai mult creierul decât bărbaţii şi, în consecinţă, nevoia de somn este mai mare. "Femeile au nevoie să doarmă, în medie, cu 20 de minute mai mult decât reprezentanţii sexului masculin", a declarat autorul studiului, care a precizat că în cazul bărbaţilor, creierul îmbătrâneşte mai repede decât la femei. "O femeie de 75 de ani are creierul unui bărbat de 70 de ani", a spus cercetătorul, care consideră că avantajul derivă din faptul că femeile se refac mai rapid în urma somnului. Cu toate că nevoia lor de somn şi cea de recuperare este mai mare, un alt studiu realizat de psihologii de la Universitatea North Carolina (SUA) a arătat că femeile au şi cele mai mari probleme provocate de privarea de somn. Ele sunt mai sensibile la zgomotele din jur, un reflex matern înnăscut, şi adorm mai greu decât bărbaţii.

Din cauza stresului

2010-10-02T12:05:00.002+03:00

Stresul ar putea să stimuleze creşterea celulelor canceroase. Poate fi vorba atât de stresul emoţional, cât şi de stresul fizic sau de cel care apare când

organismul luptă cu o infecţie. Genele mutante, care declanşează cancerul, pot fi activate de către stres. El declanşează inflamaţii care, în anumite cazuri, determină anumite celule să se transforme în celule canceroase. Oamenii de ştiinţă şi-au concentrat eforturile asupra a două gene mutante despre care se ştie că sunt implicate în declanşarea cancerului la oameni : cea numită RAS, implicată în 30% din totalul cazurilor de cancer, şi cealaltă genă, una tumorală represivă, permite dezvlotarea cancerului când structura ei prezintă anumite defecte. Niciuna dintre ele nu poate declanşa cancerul de una singură.

Probleme cu articulaţia gleznei

2010-10-02T12:00:00.002+03:00

Iarna, una dintre cele mai comune accidentări la nivelul membrelor inferioare pare entorsa gleznei. Ligamentele articulaţiei pot suferi o alungire bruscă sau

chiar o ruptură din cauza unei mişcări bruşte, într-un plan nenatural. Mecanismul ce produce leziunea se declanşează cel mai des când laba piciorului este înclinată spre interior. Iată câteva recomandări în cazul producerii unei astfel de entorse.

Nu scoateţi pantoful şi nu lărgiţi şireturile înainte de a agunge acasă sau la spital. Imediat ce ati scos încălţămintea, dacă nu aplicaţi un bandaj compresiv, articulaţia se va imflama şi nu va mai permite încălţarea pantofului.
Acasă, puneţi imediat gheaţă pe articulaţie, nu direct pe piele, ci înfăşurată în prosop.
Gheaţa se ţine pe gleznă cel mult 20 de minute. Între prima aplicare şi următoarea, lăsaţi să treacă o oră.
Ţineţi piciorul accidentat puţin mai sus. Dacă glezna se inflamează imediat, nu vă lăsaţi greutatea pe picior. Dacă devine şi dureroasă, este indicat să folosiţi cârje.

Apelaţi cât mai rapid la un control medical de specialitate, pentru a exclude prezenţa unei eventuale fracturi şi pentru a vi se aplica un bandaj compresiv, care previne o ulterioară imflamare progresivă a articulaţiei. Medicul va fi cel care va indica tratamentul medicamentos, precum şi aplicaţiile cu unguente şi tratamente fizice.

Mişcarea şi memoria

2010-10-02T11:58:00.002+03:00

Testele efectuate pe oameni şi animale arată că activitatea fizică stimulează funcţiile cognitive ale creierului. Declinul funcţiilor mentale, deteriorarea memoriei şi reducerea numărului de neuroni din sistemul nervos

central (procese care însoţesc inevitabil îmbătrânirea) pot fi încetinite ducând o viaţă activă, cu exerciţii fizice regulate, arată un studiu recent al cercetătorilor britanici şi americani.

Studiul a fost efectuat pe şoareci, care au fost împărţiţi în două grupe. Unii au fost lăsaţi să lenevească tot timpul, iar ceilalţi au fost obligaţi să alerge periodic în interiorul unor roţi ce se învârteau. După ce au dus un timp o astfel de viaţă, şoarecii au fost puşi în labirint, pentru a vedea cât de bine reţin drumul. S-a constatat că şoarecii care alergau regulat aveau o memorie mult mai bună decât cei sedentari. Ulterior, autopsia animalelor a arătat că la şoarecii care făceau sport au luat naştere celule nervoase noi într-o anumită zonă a creierului.

Mişcarea şi anxeitatea

2010-10-02T11:55:00.003+03:00

Sentimentele de îngrijorare şi nervozitate care însoţesc bolile cronice pot fi atenuate fără a apela la medicamentele anxiolitice, şi anume cu ajutorul terapiei prin mişcare. Eficienţa acesteia a fost dovedită de specialistul

în kineziologie Matthew Herring de la Universitatea din Georgia. Studiul său a cuprins aproape 3000 de pacienţi ce sufereau de maladii cronice precum boli de inimă, cancer, scleroză multiplă sau dureri cronice de articulaţii. Cea mai mare reducere a anxeităţii s-a înregistrat în cazurile în care aceştia au făcut mişcare mai mult de o jumătate de oră în cadrul unei şedinţe. Este posibilă astfel evitarea apariţiei efectelor secundare inerente medicaţiei anxiolitice, iar suferinzii de boli cronice au o mai bună calitate a vieţii şi le creşte aderenţa la schemele terapeutice prescrise de specialişti. Până acum, mişcarea a fost studiată mai ales ca posibilă terapie a depresiei, dar nu şi a anxeităţii.

Vitaminele

2010-10-02T11:53:00.003+03:00

Capsulele de vitamine comercializate în flacoane se degradează şi devin ineficiente la o săptamână de la deschiderea ambalajului, din cauza umidităţii din aer. Aceasta este concluzia unui studiu american, potrivit căruia, chiar dacă aceste pastile

sunt păstrate în flacoane cu capac ermetic, fenomenul de degradare a vitaminelor nu este stopat. Oamenii de ştiinţă americani au ajuns la concluzia că substanţele în stare cristalină - vitamina C, anumite tipuri de vitamina B şi alte suplimente alimentare - sunt supuse unui proces ireversibil, denumit delicvescenţă. În prezenţa unei umidităţi crescute în sala de baie sau în bucătărie, nutrimentele esenţiale conţinute în aceste pilule se dizolvă în aer, de aceea se recomandă păstrarea suplimentelor vitaminice în camere foarte uscate. Acest proces poate să producă instabilitatea produsului din punct de vedere chimic. Dacă ingredientele se dizolvă, calitatea şi durata de viaţă a produsului vor scădea, la fel şi valoarea nutriţională eliberată în organism.

Reguli pentru picături

2010-10-02T11:52:00.003+03:00

Picăturile de ochi trebuie folosite respectând nişte reguli : Spălaţi-vă bine pe mâini şi aşezaţi-vă în faţa oglinzii. Scoateţi capacul flaconului. Înclinaţi uşor

capul pe spate şi, cu mâna stângă, trageţi în jos de pleoapa inferioară. Picuraţi o picătură la mijlocul ochiului, apoi închideţi ochii şi staţi aşa câteva minute. Dacă din greşeală aţi picurat şi pe obraz, ştergeţi cu o batistă. Dacă trebuie să folosiţi două feluri diferite de picături, aşteptaţi cel puţin cinci minute înainte de a le instila pe celelalte.

Picăturile de ochi sunt valabile un timp limitat după ce aţi deschis flaconul. Notaţi data deschiderii pe cutie. Nu lăsaţi pe alţii să vă folosească picăturile şi aveţi grijă ca picurătorul să nu vină în contact cu nimic. Nu purtaţi lentile de contact în timp ce puneţi picături în ochi, pentru că se pot deteriora.

Obezitatea la copii

2010-10-02T11:51:00.002+03:00

Obezitatea se declanşează adeseori înainte de împlinirea vârstei de 2 ani, se arată într-un recent studiu realizat de cercetătorii americani. Potrivit acestei cercetări, realizate pe un eşantion de 100 de copii adolescenţi obezi, mai mult de jumătate dintre aceştia au devenit

supraponderali înainte de împlinirea vârstei de 24 de luni, proporţia ajungând la 90% înainte de împlinirea vârstei de 5 ani. Un sfert dintre subiecţii acestui studiu erau deja supraponderali înainte de a împlini 5 luni. Toţi cei 100 de copii ce au participat la acest studiu, a căror vârstă medie a fost de 12 ani, au devenit supraponderali sau obezi înainte de împlinirea vârstei de 10 ani. Deşi motivele pentru luarea rapidă în greutate în primii ani de viaţă nu sunt prea bine cunoscute, factorii care ar putea declanşa obezitatea timpurie sunt alimentaţia neechilibrată, introducerea prea timpurie a hranei solide în alimentaţia sugarului şi lipsa exerciţiilor fizice. Potrivit cercetătorilor americani de la Eastern Virginia Medical School, autorii acestui studiu, preferinţele alimentare ale copilului se definesc şi ele tot înainte de împlinirea vârstei de 2 ani, ceea ce explică motivul pentru care modificarea comportamentului alimentar al unui copil, într-o etapă ulterioară, este atât de dificilă.

Pentru nas

2010-10-02T11:47:00.002+03:00

Congestia nazală (nasul înfundat) se poate datora unei infecţii cu un microb sau un virus sau poate fi un simptom al unei alergii. Cea mai rapidă metodă pentru desfundarea nasului

este instilarea unor picături cu substanţe decongestionante nazale. Deşi e eficientă, metoda implică riscuri adeseori subevaluate, căci puteţi deveni foarte rapid dependent de astfel de picături şi să ajungeţi să nu mai puteţi respira pe nas fără să le folosiţi întruna. Iată câteva metode alternative :

Picuraţi-vă sau pulverizaţi-vă în nas o soluţie salină (ser fiziologic).
Dacă bănuiţi o cauză alergică, luaţi un medicament anti histaminic.
Faceţi inhalaţii cu infuzie de flori de muşeţel.
Instalaţi-vă în cameră un vaporizator sau un umidificator.

Staţi cu trunchiul ridicat; poziţia culcat poate accentua congestia nazală.

Evitaţi indigestia

2010-10-02T11:44:00.002+03:00

Excesele alimentare pe care mulţi dintre noi le comitem cu ocazia sărbătorilor şi nu numai, ne pot provoca mari neplăceri. Aceste excese sunt cu atât mai greu de tolerat de organism cu cât survin după o perioadă de post. Tractul gastro-intestinal necesită o perioadă de readaptare la consumul

de proteine şi grăsimi de origine animală, alminteri se pot crea situaţii periculoase - de exemplu, o pancreatită acută se poate declanşa ca urmare a unui prânz copios, mai ales dacă este stropit din belşug cu alcool.

Specialiştii în nutriţie recomandă să respectaţi pricipiile unei alimentaţii sănătoase chair şi în timpul sărbătorilor. Nu uitaţi de consumul de legume şi fructe, care nu trebuie să lipsească nici în meniul de sărbătoare. Când sunteţi în vizită, nu vă umpleţi prea tare farfuria, căci este de aşteptat şi fiţi îmbiat să vă mai serviţi o dată. Acordaţi prioritate mâncărurilor pe bază de verdeţuri, ouălor şi cărnurilor slabe. Dacă dvs. sunteţi aceia care primiţi musafiri, alcătuiţi un meniu din care să nu lipsească aperitivele sub formă de salate şi o supă uşoară. La prepararea prăjiturilor, în loc de zahăr, folosiţi fructoză.

După masa copioasă de sărbători sau de duminică, este recomandabil să beţi o cafea amară, care stimulează digestia. Limitaţi consumul de alcool, fără însă a-l exclude cu totul, deoarece în cantităţi mici alcoolul este un foarte bun stimulent al sucurilor digestive.

Dacă vă ştiţi predispus la indigestie, ajutaţi-vă organismul prin administrarea din timp a unor medicamente ce conţin enzime digestive. Digestia poate fi ajutată şi cu unele condimente precum ghimbirul, coriandrul şi busuiocul.

Înlocuiţi băuturile răcoritoare carbogazoase cu sucuri naturale din fructe li legume. Foarte utile sunt sucul de aloe vera, infuzia cu seminţe de in, ceaiul de muşeţel sau de mentă. Indigestia provocată de consumul a prea multe ouă poate fi evitată sau uşurată dacă beţi un ceai de plante în care aţi adăugat o lingură de oţet de mere şi o lingură de miere de salcâm.

Dragi cititori!!!

2010-09-27T11:41:00.008+03:00

Mi-am propus de ceva timp să realizez un site cu informaţii despre şi pentru sănătate. Stiu că nu sunt primul care abordează o astfel de temă, dar nu contează atâta timp cât pot fi de folos şi pot ajuta pe oricine vrea o viaţa sănătoasă. Sper ca, citind articolele acestui blog să rămâneţi cu informaţii utile despre sănătate şi despre menţinerea ei. Voi încerca să fiu cât mai activ şi să vă aduc în fiecare zi informaţii proaspete.

Cu acestea fiind spuse vă doresc lecturare plăcută şi nu uitaţi: SĂNĂTATEA este în totdeauna pe primul loc.